Preluând rezultatele cercetărilor asupra creierului și comportamentului, autorul propune extinderea conceptului de inteligență. Este binecunoscut termenul de IQ – coeficientul care măsoară inteligența umană înnăscută și care nu prea poate fi ameliorat pe parcursul vieții. O asemenea înțelegere nu explică, de pildă, situațiile în care persoane cu un IQ mediu sau relativ scăzut au cunoscut un mare succes.
De aceea, autorul a deschis calea unei psihologii care acordă un interes egal și inteligenței sentimentelor. Inteligența emoțională (EQ) presupune în primul rând conștientizare de sine, autodisciplină și empatie. Cu ajutorul ei ne dăm seama de felul în care ne controlăm impulsurile și sentimentele. Vestea bună este faptul că inteligența emoțională poate fi îmbunătățită. Deși copilăria este extrem de importantă în punerea unor baze solide pentru dezvoltarea inteligenței emoționale, ea poate fi îmbunătățită și cultivată inclusiv la vârsta adultă. La zece ani de la apariția primei ediții în limba engleză, studiul inteligenței emoționale a căpătat proporțiile unui domeniu științific autonom, în slujba căruia lucrează un număr impresionant de cercetători folosind cele mai avansate metode tehnologice.
